Botoșani, oraş în Moldova de nord, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, unul din cele mai vechi târguri domneşti, încă din sec.al XV-lea, axat pe un drum comercial foarte umblat, cunoscut sub numele de şleaul Botoşanilor.

Ştefan cel Mare a zidit curte domnească la Popăuți, iar Petru Rareş a dăruit veniturile Târgului soției sale, devenind Târgul Doamnei.

Ca în toate târgurile, la Botoşani trebuie să fi fost negustori şi meseriaşi catolici, dar nu avem cunoştinţă de vreo organizare a lor în comunitate catolică.

În matricolele vechi ale parohiei Horleşti – Cotnari, la 8 decembrie1781, se consemnează un botez de la Botuszan şi apoi în 14 noiembrie 1784 se mai înregistrează încă unul.

Ulterior ambele sunt anulate prin haşurare, menționându-se că s-au trecut la parohia Botoşani. În fel şi cum s-a făcut această parohie la Botoşani? Nu ştim. Nu ştim nici cât timp a funcționat, dar pe vremea episcopului Ioan-Filip Paroni (1811- 1825) rezultă, din corespondența lui, că la Botoşani ar fi existat un teren al comunității catolice şi că acest teren s-a pierdut din neglijența credincioşilor. Ca să nu se piardă tradiția existenței unei comunități catolice la Botoşani, acelaşi episcop trimitea de câteva ori pe an pe un preot de la Iaşi ca să facă slujbă celor 15 familii catolice care erau atunci la Botoşani.

Deschidea exploatărilor forestiere din Moldova de Nord a atras mulți ruteni şi armeni catolici, precum și mulți polonezi. După unele documente existente în arhiva Episcopiei Catolice Iaşi, rezultă că la Botoşani erau mulți armeni catolici şi că ei ar fi avut şi un preot al lor special, pe nume Pr. Ambrosius Wolski, franciscan, care pe la începutul anului 1791, a ajuns la conflict cu superiorul misiunii, pentru că nu voia să se supună conducerii acestuia care coordona toată activitatea spirituală a preoților din Moldova. La fel, din aceleaşi documente, înțelegem că un alt preot polonez, chemat cu numele simplu de Cajetanus, ar fi voit să facă biserică la Botoşani, dar nu l-ar fi ajutat Prefectul Misiunii.

Tradiția locală spune că în această vreme era la Botoşani o Capelă în cimitirul vechi catolic şi aici se făceau slujbele când venea preotul la Botoşani.

Superiorul Misiunii, pr. Carol Magni a reuşit să construiasca Capelă la Botoşani, în anul 1836. În arhiva Episcopiei Iaşi se mai păstrează o recomandaţie, în limba română, dată de domnitorul Alexandru Calimaki – în anul 1817 către vornicii din Botoşani pentru episcopul catolicesc Bonaventura Berardi care merge acolo să-şi viziteze credincioşii.

Centrul parohiei Botoşani a fost deschis în anul 1843 de episcopul Paul Sardi.

Dintr-o scrisoare a episcopului Paul Sardi din 7 februarie1846  reiese că la Botoşani se construia biserică catolică şi răuvoitorii voiau să împiedice construcția. Episcopul a plecat la Botoşani şi cu această ocazie a făcut liturghie arhierească şi procesiune, la care au luat parte şi trei preoți armeni neuniți. Probabil că au avut loc între ei și episcop discuții dogmatice, pentru că la urmă ei au consimţit şi au făgăduit că-şi vor trimite copiii la Roma pentru studii.

Construcţia bisericii din Botoşani, pe amplasamentul actual, a început în anul 1846, sub grija parohului pr. Ioan Botezătorul Dornseiffer. Pentru construcție s-au făcut colecte în multe localități, chiar şi peste hotare. Împăratul Austriei Francisc I a dăruit 500 florini din fondul de redempțiune.

Lucrările de construcție s-au încheiat în anul 1847, în ziua de 3 noiembrie, când a fost sfințită şi dată în folosința cultului.

Hramul comunităţii este la 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

După deschiderea căii ferate Vereşti-Botoşani, în anul 1872, catolicii s-au înmulțit cu personalul tehnico-administrativ de la staţiunile de cale ferată şi cu această ocazie, biserica a devenit neîncăpătoare, a fost amplificată și transformată în stil gotic, aşa cum se vede azi.

Repatrierea etnicilor germani din anul perturbare 1940 în a sânul produs mare comunității catolice din Botoşani prin scăderea numărului, dar mai târziu numărul credincioşilor a sporit iarăşi cu aşezarea aici a muncitorilor catolici de la întreprinderile industriale comerciale din localitate.

La 31 decembrie 2020 erau la Botoşani 181 familii catolice cu 390 credincioși.

Text prelucrat din Dicționarul comunităților catolice din Moldova, Pr. Iosif Gabor, Editura Conexiuni, Bacău – 1995