Dorohoi, oraş din actualul județul Botoşani – în trecut reşedinţa județului cu acelaşi nume aşezat la contactul dintre podişul Moldovei de nord şi depresiunea Prutului de mijloc în drumul mare care leagă Hotinul şi Camenița de Iaşi.

Numele Dorohoiului – oricare ar fi etimologia la care ne-am opri, din „dorogo” şi „dorogoj” care înseamnă drag, scump, sau din „doroga” care înseamnă drum este de origine slavă şi anume, din slava de răsărit sau ucrainiană.

Probabil Dorohoiul a existat ca aşezare mai însemnată, ca târg, încă înainte de întemeierea statului feudal al Moldovei. El servea drept centru de schimb pentru numeroasele şi vechile sate de pe podişul Dorohoiului, străbătut de o mulțime de cursuri mici de apă, formând lacuri şi iazuri.

Nu se cunoaşte data înființării  oraşului. Prima mențiune documentară este în actul din 6 octombrie 1407, prin care boierii moldoveni reînoiesc – la Lemberg omagiul către regele Poloniei Vladislav Jagiello, omagiu pe care-l prestaseră în anul 1404. Al treilea din cei 27 boieri, citați cu numele lor, figurează pan Mihail Doroheianul.

Peste un an de zile exact la 7 octombrie 1408 – localitatea este amintită ca punct de vamă pentru negustorii care exportă la Camenița: …iar cine duce cai sau iepe la Camenița, ce va trebui să dea în Siret, tot aceea va da în Dorohoi…

Fiind vorba de un târg cu relații spre centrele negustoreşti însemnate din Polonia, nu se poate ca în Dorohoi să nu fi existat negustori sau meseriaşi catolici, dar nu avem cunoştinţă de o comunitate catolică aici până după începutul secolului al XIX-lea.

Schematismul Misiunii 1850, semnalează pentru prima dată, în statisticile catolice comunitatea catolică din Dorohoi, sub forma in Civitate Darahai cu un total de 20 credincioşi, fără lăcaş de cult.

Numărul catolicilor din Dorohoi a sporit mult prin personalul tehnic administrativ de la marile proprietăți agricole din regiune şi de la staţiunile de cale ferată, după construcția căii ferate Leorda-Dorohoi, între ani 1885-1888.

Statisticile anuale ale parohiei Botoșani pentru 1887-1888 notează că la Dorohoi nu este nici biserică şi nici capelă catolică.

Biserica actuală din Dorohoi a fost construită în jurul anului 1890, când erau la Dorohoi 45 de familii cu un total de 225 credincioşi, numărul lor sporind mereu, până în perioada 1900-1905, când au atins cifra record de 100 familii, cu un total de 500 credincioși.

Primul război mondial şi apoi repatrierea etnicilor germani din anul 1940 au adus mare perturbare în comunitatea catolică din Dorohoi.

La 31 decembrie 2020 erau la Dorohoi 15 familii catolice cu 25 credincioși.

Text prelucrat din Dicționarul comunităților catolice din Moldova, Pr. Iosif Gabor, Editura Conexiuni, Bacău – 1995