Medicul a dat din cap dezamăgit. Pacientul său nu dădea semne de ameliorare. Deja de zece zile, bătrânul nu mai reacționa la tratament. Zăcea pe patul spitalului și părea că nu mai are voința de a lupta pentru viață. Era obosit și resemnat.

A doua zi, medicul care îl vizita a clătinat din nou din cap.

Dar din cauza surprizei. Toate valorile bătrânului erau restabilite. Bătrânul ședea, sprijinit de perne și-și recăpătase culoarea.

– Dar ce vi s-a întâmplat? a întrebat medicul. Ieri eram îngrijorat pentru viața dumneavoastră. Și acum totul funcționează minunat! Se poate ști ce vi s-a întâmplat?

Bătrânelul a surâs. A dat din cap afirmativ îndelung și a spus:

– Aveți dreptate. Ceva s-a întâmplat, ieri. Ieri a venit să mă vadă nepoțelul meu și mi-a spus: „Bunicule, trebuie să te întorci imediat acasă: bicicleta mea s-a stricat!”

Spuneau că era un pic nebună. În casa de odihnă pentru bolnavi, bătrâna doamnă avea un obicei ciudat. În toate serile îmbrățișa și săruta televizorul.

Asistentul a întrebat-o:

Dar de ce o faci?

– Acel prezentator este singura persoană din lume care mă salută și îmi zâmbește.

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013