Un om de știință chinez fusese invitat la Universitatea din Berlin. Colegul său german îl aștepta la ieșirea din aeroport. După ce s-au salutat, cei doi s-au îndreptat spre stația de autobuz, în care unul era pe punctul de a pleca.

Profesorul german l-a luat pe chinez de braț:

– Vino, vino, repede! a exclamat.

Cei doi au început să alerge și au reușit să urce în autobuz exact la timp. Imediat ce au intrat înăuntru, ușile s-au închis și autobuzul a pornit.

Respirând adânc, germanul s-a uitat la ceas.

– Mulțumim lui Dumnezeu, a gâfâit, astfel am câștigat zece minute.

Chinezul l-a privit cu un aer întrebător și, surâzând, i-a spus:

– Și ce facem cu aceste zece minute?

Nu contează atât faptul de a fi ocupați cu multe treburi, cât mai ales motivul pentru care suntem în această situație. Albina primește elogii; țânțarul lovituri de paletă.

Jumătate de viață o petrecem căutând ce să facem cu timpul pe care ne-am chinuit atât de mult să-l economisim.

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013