OGORUL

Un tată le-a lăsat moștenire celor doi fii ai săi un ogor cu grâu. Cei doi frați au împărțit în mod egal ogorul. Unul era bogat și necăsătorit, celălalt sărac și cu mulți copii.

Odată, în timpul secerișului, fratele bogat se frământa în pat noaptea și-și zicea:

– Eu sunt bogat, la ce-mi folosesc acei snopi? Fratele meu este sărac și are nevoie de mult grâu pentru familia sa.

S-a ridicat, s-a dus pe bucata sa de ogor, a luat mai mulți snopi de grâu și i-a dus pe ogorul fratelui.

În aceeași noapte, fratele său s-a gândit:

– Fratele meu nu are soție, nici copii. Unicul lucru în care poate găsi bucurie este bogăția sa. Eu vreau să i-o măresc.

Și-a părăsit culcușul, s-a dus pe partea sa de ogor și a dus mai mulți snopi pe ogorul fratelui.

Când s-au dus amândoi dimineața pe propriul ogor, s-au mirat că grâul nu fusese diminuat.

În nopțile care au urmat au făcut același lucru. Fiecare dintre cei doi ducea propriul grâu pe ogorul celuilalt. Și, în fiecare dimineață, descopereau că grâul nu scădea.

Într-o noapte însă, cei doi frați, cu brațele pline de grâu, s-au întâlnit pe hotarul ogoarelor. Și-au dat seama râzând de ceea ce se întâmplase și s-au îmbrățișat.

Atunci au auzit un glas din cer:

– Acest loc, pe care s-a manifestat atâta iubire fraternă, merită să fie ales pentru ca pe el să se construiască templul meu: templul iubirii fraterne.

Și, într-adevăr, regele Solomon a ales acel loc pentru construirea templului.

 

Astăzi, regele Solomon ar reuși să găsească un loc pentru templu?

 

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013