CLOVNUL

În biroul unui psihiatru celebru s-a prezentat într-o zi un om aparent bine echilibrat, serios şi elegant. Însă după câteva fraze, medicul a descoperit că acel om era în interior afectat de un profund sentiment de melancolie şi de o tristeţe continuă şi sâcâitoare.

Medicul a început cu mare conştiinciozitate munca sa terapeutică şi, la sfârşitul discuţiei, i-a spus noului său pacient:

– De ce nu vă duceţi în această seară la circul care abia a sosit în oraşul nostru? În spectacol apare un renumit clovn care a făcut să râdă şi să se distreze jumătate de lume: toţi vorbesc despre el, pentru că e unic. Vă va face bine, veţi vedea.

Atunci, acel om a izbucnit în plâns, spunând:

– Acel clovn sunt eu.

 

Există un lucru care mă preocupă atât de mult… şi este: cum fac să înţeleg când este momentul de a recita partea mea? Când pot să fiu în mod real eu însămi? Eu îmi închipui pentru ce adesea nu simt că mă arăt cum sunt… un pic ca şi cum aceasta nu ar trebui să placă altora. Nu ştiu, poate este o preocupare pe care toţi o au… poate şi alţii ar dori să nu fie nevoiţi să pară mereu mai isteţi, mai puternici decât sunt…” (April, 14 ani).

 

Astăzi, în sfârşit, relaxează-te, lasă la o parte temeri şi ruşini şi nu fi decât tu însuți.

 

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013