COROANA

Abia ajuns în paradis, un sfânt a primit ca răsplată o coroană de aur. Fericit de distincția sa strălucitoare, a început să meargă pe cărările încântătoare ale cerului și a remarcat, cu o ușoară uimire, că majoritatea celorlalți sfinți purtau coroane împodobite cu bijuterii și pietre prețioase.

Cu puțină dezamăgire în glas, a întrebat:

– De ce coroana mea nu are nici măcar o bijuterie?

Un înger a răspuns:

– Pentru că nu ai câștigat nici una. Bijuteriile sunt lacrimile pe care sfinții le-au vărsat pe pământ. Tu nu ai plâns niciodată.

– Și cum puteam să plâng, a întrebat sfântul, din moment ce eram așa de fericit în iubirea lui Dumnezeu?

– Acesta este un lucru foarte mare, a spus îngerul. De aceea coroana ta este de aur. Dar pietrele prețioase li se cuvin numai celor care au plâns.

 

Lacrimile sunt pentru suflet ceea ce săpunul este pentru trup.

 

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013