Un tânăr chinez s-a hotărât să devină un experimentat gravor de jad. De aceea, s-a dus la cel mai bun maestru din întreaga Chină și s-a stabilit în atelier la el.

În prima zi, maestrul i-a dat în mână o bucată de jad și i-a zis:

– Ține-l strâns în pumn.

Toată ziua, tânărul a rămas neclintit cu pumnul strâns. N-a făcut altceva.

A doua zi, s-a prezentat îndrăzneț la maestru, convins că va învăța ceva nou. Dar maestrul i-a pus în mână o bucată de jad și i-a spus:

– Strânge pumnul.

Și toată ziua, tânărul a rămas din nou complet țeapăn cu pumnul strâns asupra unei bucăți de jad.

În ziua următoare la fel. Timp de un an întreg.

Într-o dimineață, așa cum era deja obișnuit să facă, tânărul s-a prezentat la maestru cu mâna deschisă. Ca de obicei, maestrul i-a pus o piatră în mână.

Îndată ce piatra i-a atins mâna, tânărul a exclamat:

– Aceasta nu e jad!

Maestrul a zâmbit:

– Acum cunoști jadul.

A cunoaște pe cineva înseamnă a sta împreună cu el.

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013