PRIVIRI

Sfântul paroh de Ars întâlnea adesea în Biserică un ţăran simplu din parohia sa. Îngenuncheat în faţa tabernacolului, omul acela rămânea ore întregi nemişcat, fără să mişte buzele.

 Într-o zi, parohul l-a întrebat:

– Ce faci aici aşa de mult timp?

– Foarte simplu. El mă priveşte pe mine şi eu îl privesc pe El.

Poţi merge la tabernacol aşa cum eşti. Cu povara ta de temeri, nesiguranţe, distracţii, confuzie, speranţe şi trădări. Vei avea un răspuns extraordinar:

– Eu sunt aici! 

– Ce va fi cu mine, din moment ce totul este aşa de nesigur?

– Eu sunt aici!

– Nu ştiu ce să răspund, cum să reacţionez, cum să mă decid în situaţia dificilă care mă aşteaptă.

– Eu sunt aici!

– Drumul e atât de lung eu sunt atât de mic şi obosit şi singur…

– Eu sunt aici!

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013