Fusese întotdeauna un om respectabil, exponent al majorității tăcute, dur cu soția și copiii, membru al unei ligi rasiste pentru că e mai bine ca „Negrii să stea la casa lor!”. Dar, cum li întâmplă tuturor, a murit.

A sosit cutezător la poarta Paradisului și a bătut. Un înger l-a primit cu politețe și l-a poftit în sala de așteptare. A bătut pe tastatura computerului numele noului sosit, a citit pe ecran rezultatul și a spus:

– Îmi pare rău, dar dumneavoastră trebuie să faceți un pic de Purgator!

– Nu se poate! a zis omul. Am fost întotdeauna exemplar!

– Nu pot să fac nimic! a replicat îngerul.

– Vreau să vorbesc direct cu El! a exclamat omul îndreptându-se spre ușa care era în spatele îngerului.

– Chiar poți s-o faci, a spus îngerul. Va fi o frumoasă surpriză…

– De ce? a întrebat omul.

– Pentru că el este negru, a surâs îngerul.

Când vom ajunge dincolo, să ne pregătim de surprize.

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013