Un tânăr indian a plecat la vânătoare de rațe sălbatice pe malul unui râu. Era înarmat doar cu o praștie. A adunat câteva pietricele de pe mal și a început să le arunce cu toată puterea. Țintea mai ales păsările care se opreau imprudent pe mal.

Pietrele aruncate ajungeau cu o bufnitură în apa adâncă. Numai două pietricele au lovit mortal două păsări înainte de a ajunge și ele în apă.

Când s-a întors în oraș, tânărul avea două rațe în desagă și încă o pietricică în mână.

În apropiere de bazar, un bijutier l-a oprit cu o exclamație de uimire:

– Dar ceea ce ai în mână este un diamant! Valorează cel puțin o mie de rupii!

Tânărul vânător a pălit și apoi s-a lăsat în prada disperării:

– Ce prost am fost! Am folosit toate acele diamante pentru a ucide păsări… Dacă le-aș fi păstrat bine, acum aș fi bogat, dar curentul de apă le-a dus!

Oricare dintre zilele noastre poate fi un diamant prețios. Ceea ce contează este să ne dăm seama și să nu-l risipim, pentru a merge la „vânătoare”.

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013