LANȚUL ȘI PIEPTENELE

Erau odată, într-o țară din această lume, doi soți a căror iubire nu a încetat să crească începând cu ziua căsătoriei lor. Erau foarte săraci, dar fiecare știa că celălalt avea în inimă o dorință neîmplinită: el avea un ceas de buzunar de aur, moștenit de la tatăl său și visa să cumpere un lanț din același metal prețios; ea avea părul blond, lung și moale și visa un pieptene de sidef pe care să-l poată pune în păr ca pe o diademă.

Cu trecerea anilor, el se gândea tot mai mult la pieptene, pe când ea aproape uitase de pieptene, căutând modul de a cumpăra lanțul de aur.

De mult nu mai vorbiseră despre aceasta, dar în sinea lor nutreau, în mod tainic, visul imposibil.

În dimineața celui de-al zecelea aniversar al căsătoriei, soțul vede soția venind spre el surâzând, dar cu capul aproape ras, fără părul ei frumos și lung.

– Ce ai făcut, dragă? a întrebat, plin de uimire.

Femeia a desfăcut mâinile în care strălucea un lanț de aur.

– L-am vândut pentru a cumpăra lanțul de aur pentru ceasul tău.

– Ah, comoară, ce ai făcut? a spus bărbatul, deschizând mâinile în care strălucea un prețios pieptene de sidef. Eu am vândut ceasul pentru a-ți cumpăra pieptenele!

Și s-au îmbrățișat pur și simplu, realizând cât de bogați erau avându-se unul pe celălalt.

 

Așa spune cel iubit: „Numele meu să fie scris în inima ta, să fie gravat pe brațul tău. Pentru că iubirea este tare ca moartea și pasiunea nepotolită ca iadul. Săgețile ei sunt săgeți de foc și flacăra ei ca fulgerul din cer. Marea nu poate stinge dragostea, nici râurile s-o potolească; de ar da omul toate averile din casa lui pentru dragoste, tot n-ar avea decât un profund dispreț”

(Ct 8,6-7).

 

În viață există o singură fericire: a iubi și a fi iubit.

 

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013