LUMINA

– Ce lumini erau în biserică? i-a întrebat o catehetă pe copii.

– Policandrele.

– Lumânările.

– Lumina roşie a tabernacolului.

– Ferestrele.

Copiii au tăcut.

– Ce altceva? a mai întrebat cateheta.

Un copil a ridicat mâna şi a spus:

– Ochii persoanelor.

Pentru ce uităm atât de des de acea lumină care este „înăuntrul” nostru? De ce lăsăm să se stingă?

Când eram mic, noaptea, tatăl meu îmi lăsa mereu lumina aprinsă pe noptieră. Tatăl meu era lumina.

        365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013