Era odată un lup care trăia în împrejurimile Betleemului.

Păstorii se temeau foarte mult de el și vegheau toată noaptea pentru a salva turmele lor. Mereu era cineva de pază, astfel că lupul era de fiecare dată mai înfometat, șiret și mâniat.

O noapte ciudată, plină de sunete și lumini, a produs zăpăceală pe câmpiile păstorilor. Ecoul unui minunat cor de îngeri tocmai se pierduse în văzduh. Se născuse un prunc, un micuț, un copil dolofan și roz, fără însemnătate.

Lupul s-a mirat că acei păstori jerpeliți au alergat cu toții să vadă un prunc.

– Câte fandoseli pentru un pui de om, s-a gândit lupul.

Dar curios și mai ales înfometat cum era, i-a urmărit din umbră cu pași fără zgomot. Când i-a văzut intrând într-un grajd, s-a oprit în umbră și a așteptat.

Păstorii au dus daruri, i-au salutat pe bărbat și pe femeie, s-au plecat respectuoși spre prunc și apoi au plecat. Bărbatul și femeia, obosiți de neobișnuitele surprize ale zilei, au adormit. 

Pe furiș ca întotdeauna, lupul s-a strecurat în grajd. Nimeni nu a observat prezența sa. Numai copilul. A deschis ochii mari și a privit botul ascuțit care, pas cu pas, prevăzător, dar nemilos, se apropia tot mai mult. Lupul avea gura întredeschisă și limba înflăcărată. Ochii erau două tăieturi crude. Însă pruncul nu părea înspăimântat. 

– O bucățică bună, s-a gândit lupul.

Suflarea sa caldă l-a atins ușor pe prunc. Și-a contractat mușchii și s-a pregătit să muște frageda pradă.

În acel moment, o mână a copilului, ca o mică floare delicată, a atins ușor botul său, printr-o mângâiere afectuoasă. Pentru prima dată în viață, cineva a mângâiat blana sa aspră și ciufulită și, cu un glas, pe care lupul nu-l mai auzise niciodată, pruncul a spus:

– Te iubesc, lupule.

Atunci s-a întâmplat ceva incredibil, în întunecosul staul de la Betleem. Pielea lupului s-a sfâșiat și a căzut la pământ ca o haină veche. Dedesubt a apărut un om. Un om adevărat, în carne și oase. Omul a căzut în genunchi, a sărutat mâinile pruncului și i s-a rugat în tăcere.

Apoi, omul care fusese un lup, a ieșit din grajd cu capul sus și s-a dus prin lume să anunțe tuturor:

– S-a născut pruncul divin, care vă poate da adevărata libertate! Mesia a venit! El vă va schimba!

A schimba creaturile doar iubindu-le, acesta era planul lui Dumnezeu. Poate funcționează. Cu fiarele…

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013