PĂIANJENUL DISTRAT

Într-o frumoasă dimineață de septembrie, „firele Maicii Domnului”, strălucitoare ca firele de mătase, unduiau prin aer. Veneau de departe și mergeau departe.

Unul dintre acele fire a ajuns în vârful unui copac, iar aeronautul, un păianjen galben și negru, a lăsat mica sa navă și s-a prins de frunze. Dar acel loc nu era potrivit și a coborât pe un gard viu spinos. Aici erau ramuri și mlădițe din abundență pentru a țese o pânză. Și păianjenul s-a apucat îndată de treabă, lăsând ca firul, de-a lungul căruia coborâse, să conducă vârful superior al pânzei de păianjen.

Fir după fir, nod după nod, pânza de păianjen a devenit foarte frumoasă. Numeroase muște și musculițe cădeau în capcană. Dimineața, după rouă, firele păreau colane de briliante și păianjenul era mândru de capodopera sa. Lucra la pânza sa în toate zilele și devenise un păianjen comandor, mare și umflat. Avea cea mai frumoasă și mai rentabilă pânză din toată pădurea.

Însă într-o dimineață s-a trezit prost dispus. A făcut un ocol pe pânză pentru a-și pregăti micul dejun cu vreo musculiță, dar nu a găsit nimic. Noaptea înghețase și aceasta i-a mărit proasta dispoziție. În aer nu zbura nici o muscă. A inspectat pânza ca să treacă timpul, a tras un fir care se îndepărtase și, învârtindu-se și răsucindu-se, a sfârșit prin observarea unui fir ciudat. Aparent nu era legat din nici o parte. Părea să sfârșească în nori. Cu cât îl privea, cu atât se mânia mai mult.

„Este evident că pe acel fir vin jos dușmanii pentru a mânca prăzile mele. E un fir stupid, care nu este bun la nimic”, se gândea în sine.

Și, cu o lovitură seacă a robustelor sale mandibule, l-a tăiat. Toată pânza a cedat și s-a transformat într-o zdreanță umedă care încurca păianjenul. Prea târziu și-a amintit sărmanul că, într-o zi senină de septembrie, coborâse jos pe acel fir și că tocmai acel fir îi fusese foarte folositor pentru a țese și a-și mări pânza.

 

Un fir te leagă de Creatorul tău. Numai tu poți să-l tai.

 

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •