Un țăran și copilul său erau în drum spre un sat vecin, pentru târgul anual. Drumul trecea peste un mic pod de piatră dărăpănat și șubred deasupra râului crescut. Copilul s-a înfricoșat.

– Tată, crezi că podul va ține? a întrebat.

Tatăl a răspuns:

– Te voi ține de mână, fiul meu.

Copilul și-a pus mâna în cea a tatălui. Cu multă grijă a trecut pe pod alături de tatăl său și au ajuns la destinație.

S-au întors la lăsatul serii. În timp ce mergeau, micul copil a întrebat:

– Și râul, tată? Cum vom reuși să trecem pe acel pod periculos? Mi-e teamă.

Bărbatul puternic și robust l-a luat în brațe pe băiat și i-a zis:

– Rămâi în brațele mele și va fi bine.

În timp ce țăranul înainta cu prețioasa sa povară, copilul a adormit adânc.

În dimineața următoare, micuțul s-a trezit sănătos și teafăr în pătuțul său. Lumina soarelui pătrundea prin fereastră. Nici nu și-a dat seama că a fost transportat dincolo de pod, pe deasupra torentului violent.

Aceasta este moartea…

Imaginați-vă…

Că ajungeți pe mal

Și descoperiți că sunteți în paradis;

Că prindeți o mână

Și descoperiți că este mâna lui Dumnezeu;

Că respirați un aer nou

Și descoperiți că este cel al cerului;

Că vă simțiți întăriți

Și descoperiți că este nemurirea;

Că treceți de la furtuna dezlănțuită

La un calm necunoscut;

Că vă treziți și descoperiți că ați sosit acasă!

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013