Un tânăr i-a cerut celui mai înțelept dintre toți oamenii să-i spună secretul fericirii. Înțeleptul i-a sugerat tânărului să facă o plimbare prin palat și să se întoarcă după două ore.

– Numai că îți cer o favoare, a conchis înțeleptul, dându-i o linguriță în care a turnat două picături de ulei. În timp ce mergi, ține această linguriță fără a vărsa uleiul.

După două ore, tânărul s-a întors și înțeleptul l-a întrebat:

– Ai văzut tapiseriile din sufrageria mea? Ai văzut splendidele grădini? Ai observat frumoasele pergamente?

Tânărul, rușinându-se, a mărturisit că nu a văzut nimic. Singura sa preocupare a fost aceea de a nu vărsa picăturile de ulei.

– Întoarce-te și privește minunățiile lumii mele, a spus înțeleptul.

Tânărul a luat lingurița și din nou a început să treacă, dar de data aceasta a observat toate operele de artă. A observat grădinile, munții, florile. S-a întors la înțelept și i-a povestit amănunțit tot ceea ce văzuse.

– Dar unde sunt cele două picături de ulei pe care ți le-am încredințat? a întrebat înțeleptul.

Privind în linguriță, băiatul și-a dat seama că le vărsase.

– Ei bine, acesta este singurul sfat pe care am să ți-1 dau, a conchis înțeleptul. Secretul fericirii constă în a privi toate minunile lumii fără a uita vreodată de cele două picături de ulei din linguriță.

„În rest, fraților, preocupați-vă de acestea: toate cele adevărate, toate cele demne, toate cele drepte, toate cele curate, toate cele plăcute, toate cele vrednice de laudă”

(Fil 4,8).

Fără a uita vreodată esențialul!

365 de povestioare pentru suflet – Bruno Ferrero. Editura Presa Bună – 2013